Rendón Luis Eduardo

Zidul în descompunere,

pietrele sale în comuniune

*

SOLO LA LITOFON

Dintr-o dată

piatra se deschide

cu toată delicatețea ta

*

Harpistule ziua te ciupește

*

Fericirea și primăvara

își dau mâna în Bach

pentru totdeauna

*

Pianul era orb

până când degetele tale

l-au vindecat

*

Chemând dragostea,

noaptea

își bate gongul

*

MUZICA VÂNTULUI

Rolul metalelor

este de a visa

în timp ce trezesc lumea

*

ALCHIMIE

O harpă

vindecă rănile

tuturor copacilor

*

BLUES

Soarele

e negru

pe dinăuntru

*

PACE

Instrument muzical

făcut din

toate oasele din lume

*

Rana lui Orfeu

tămăduiește

când e auzită

*

Melancolia

este harpa

lui Cronos

*

Cântecul

e rănit numai

pe dinăuntrul nostru

*

DUO

Soarele picură

și luna arde,

în concepția ta

*

NATURĂ

Casa în care nimeni

nu stă înghesuit,

cântecul

Constelațiile: coliere rupte

din genealogia noastră

*

ZODIAC

Casa zeilor

E doar o roată;

cealaltă, omenirea

*

Astronautul a plâns

când a văzut Pământul de departe,

ca o lacrimă solitară

*

Stelele ne învață să vedem

*

Un soare felin și un soare taurin,

un soare caprin și un soare crustaceu,

caută consensul în cer,

asemenea nouă

*

DESTIN

Cometa

și-a vărsat toate numele

*

Pentru a străbate galaxia

fără a-și pierde identitatea

*

Ca o cățea

luna nouă, luna neagră,

sare de unde nu te aștepți

*

Stelele se rotesc pentru a-și aminti

*

Constelațiile sunt războaie de țesut,

nimeni nu le poate descâlci literele

*

Stăm

în jurul focului,

ca o familie de planete

*

Solitudinea

traversează galaxiile

în gând

*

Ne-am rotit în jurul

soarelui de atâtea ori,

fără a fi în stare să ne atingem profunzimea

*

Dialogul dintre stele e o iluzie;

ceea ce învățăm de la ele

poezie

*

PRISMĂ

Dizolvați în ochii tăi

sorii născuții primii

încă privesc în afară

*

RELAȚIE

Lunile cele mai apropiate

ne strigă

pe numele lor

Fiecare sămânță e plină de voci

*

Bunicile albastre ale originii

respirația tinereții

*

Înainte de a cădea

stropul de ploaie își amintește

de strămoșii lui

*

Prin mirosul de tutun

și cu pași de sepia

se petrec strămoșii

*

Strămoșii:

tăciunii din vatră

*

Dale plutind

într-un vis,

fiecare aparține

unei case care va exista

*

TRECUT

Un singur os ar putea spune totul,

ajutat de respirația ta

*

Ne simțit desfrunziți

până când înțelegem

că suntem cu toții cartea

*

Strămoșii ți se ascund sub limbă,

sub rugul acela

își amintesc de tine

*

ARBORE GENEALOGIC

Totul

are legătură cu tine.

Nimic

nu are legătură cu tine.

Amândoi

s-au căsătorit

cu multă vreme în urmă.

*

DESTIN ÎMPĂRTĂȘIT

Au sărutat

noaptea văzătoare și ziua oarbă

și totul de la asta a pornit.

*

AMINTIRE

Sunt culmile

neamul nostru străvechi,

vizitat încă o dată

*

San Roque migrează,

câinii care l-au îngrijit migrează,

orașul nașterii mele migrează,

străbunii mei,

caii

care i-au adus

Pământul migrează,

viața mea:

*

RÂUL SAN ROQUE

Scufundate în curentul nașterii

rocile

îmi amintesc

de vârsta lui;

în fiecare pas,

un alt

secol

*

În sepia

sau alb-negru

melancolia

este acea parte a peisajului

care ne doare în piept

când se desăvârșește

SOARE CU PENE

Când a evadat, noaptea a presărat

giuvaieruri de rouă, și astfel

a răsărit dintr-o dată pasărea colibri

*

Piatra

sculptată de apă

își amintește copilăria de foc

*

Vântul

este tatăl secretelor,

le suflă spre guri

*

Pentru a te întoarce

în copilărie trebuie doar să devii Pământul

cu toată ființa ta

*

Ploaia,

ca un mediu,

debordează de mesaje

*

Fulgerul este jocul

unui zeu

care nu putea fi uitat

*

Noaptea,

trifoi

cu o mie și una de foi

*

Gândul

grădina fulgerului

*

Înotul transparent

al păsărilor,

Zborul transparent

al peștilor

*

Eternitatea

îți vizitează grădina,

ca o pasăre colibri

*

PUNCTE CARDINALE

Norocul este

în fiecare foaie

a aceluiași trifoi

*

Apa e vocea

în are cerul și pământul

se întâlnesc

*

Nu terminăm niciodată de străbătut curcubeul

*

Un strop de vin

ține minte originea viței

*

Lasă râul să-ți schimbe cursul

OCEANUL LARG AL FIINȚEI

Clipe la rând

adunând în piept

tot ce a fost separat

*

Te voi numi paradis,

cu toate culorile lui

*

Numele lui e Infinit

dar se poate agăța de ceva

*

Era un magnet infinit,

i se spunea privire

*

MĂTASEA NOPȚII

Noaptea este femeie

după felul în care ne învăluie

cu privirea

*

Vibrând, în lagună,

galaxiile;

semn al sosirii tale

*

Dragostea

este cântecul

care face râul să crească

*

Niciun sfat

nu e ca al brizei,

așa cum îl spune

*

Dragostea e un gheizer

țâșnind când setea e în toi.

Întotdeauna prima oară

*

SENSIBILITATE

Nimeni nu poate inventa o piatră

dar secretul iubirii ei poate fi dezvăluit

dacă e sculptată

*

În dragostea ei, noaptea e un fluviu

*

PRIMA DRAGOSTE

Scrijelit pe banca din clasă,

ca primele peșteri,

un nume, strălucind

 

*

ORIGAMI

Mâinile tale

îmi împăturesc ziua

în model nocturn

*

Luna

schimbă pensule,

în gesturile tale

*

Fiecare floare

șterge rănile

tuturor celorlalte

Inefabilul

este limba care o găsește pe alta

în preistoria ei

*

Ziua și noaptea

se învăluie în cântecul lor

*

În dansul lor

ramurile fulgerului anunță

dansul nostru

*

Descifrându-se

pupilele se dilată

ca noaptea

*

Ca să nu doară,

infinitul ar trebui să fie un pat

în care să ne împăcăm

*

Respirație

ochi la ochi,

vedere

gură la gură

*

Ne recunoaștem

în ubicuitatea stropilor de rouă

*

Îndrăgostiții

știu că numai potopul

îi salvează

*

ECHILIBRU

Deși stelele se îndepărtează,

limbile noastre se contopesc

*

Sarea ta

scrie moștenirea mării

pe limba mea

*

ACELAȘI LIBIDO

În grădina celestă

galaxiile sunt și orhidee

și debordează de voracitate

*

Sub punțile extazului

râul

seamănă cu o mireasă

*

NUDITATE

Culcată pe patul tău

noaptea

prinde contururi vizibile

*

Scriem o furtună

păstrându-i cuvintele

ude

*

Primele vocale

explodează

în orgasm

Pangaea este trupul tău,

ale tale toate oasele

*

Scrie vântul,

dezleagă-i iepele neîmblânzite

*

Vocile vântului

refuză să fie traduse

*

POEME

Animale nocturne ziua,

animale diurne noaptea

*

FRUCTE

Când lumea se concentrează

Pe dulceața ei

poemele dau în pârg

*

LIBERTATE

Realitatea

e așa cum nimeni

nu a rostit-o încă

*

Soarbe în liniște,

ca pasărea colibri

mierea din cuvinte

*

ASEMĂNARE

Stele căzătoare pe pagină,

doar așa, licurici

pe câmpie

*

Poezia miroase

a vopsea proaspătă veacuri la rând

*

Vom ara pagina

căutându-ne rădăcina

*

Cuvintele nu se opresc din ploaie,

iarna s-a născut în ele

*

Realitatea

pune piedică cuvintelor tale;

dacă se ridică, sunt poezie

*

Liniștea e un animal

preistoric și poliglot

*

Cuvântul este o pasăre, dogma

colivia ei, iubirea libertatea ei

*

IAPĂ ALBĂ

Detașându-se

de ideea care o călărește,

cuvântul devine lună plină

CONSANGVINITATE

Există un râu

suntem toți conectați la întotdeauna,

maniera sa existențială

*

Revoltă în deșert:

grăunții de nisip își amintesc doar marea

de care au aparținut

*

PARADIGME

Cum cresc de la distanță

numai dansând și bând

iarba înaltă

*

VERSATILITATE

Ploaia e oracol, doctor, muzician,

profesoară, balerină,

purtător de cuvânt și poetă

*

Stâncile sfătuiesc nemișcarea

*

Noaptea este prima hieroglifă

*

CUCERIRE

Fără să gândească

peștele tău a învățat

parțial să zboare

*

GÂND

Cu emisferele lor,

Pământul și capul

sunt frați siamezi,

nu mai știu

care e care

*

Arhitectura visului,

casele lui clădite de privire

*

ZORII

Cocoșii

îi anunță;

soarele

s-a adăpostit

în această împrejmuire

*

Scorpionul se ascunde sub o piatră,

preferând greutatea ei

luminii

*

SECRET

Patul

se transformă din nou

în laur

*

POD RUPT

Clopotele vibrează

când morții

nu-și amintesc de noi

*

Râul ne traversează

și ne naștem din nou

*

Pacea seamănă cu marea

în orizontalitatea ei

Cusăturile sunt făcute și acum

De străbunii noștri

foc, pământ, aer, apă

*

EXEMPLU

Elementele

nu au naționalitate,

opun rezistență ficțiunii

*

ÎNCRUCIȘARE PERFECTĂ

Ne regăsim

în aer

locul de naștere al cuvintelor

*

ORIGINEA APEI

Cometa

și-a dezlegat părul

și a devenit femeie

*

COPACUL DE FOC

Cad frunzele

din fulger

scriem acolo

*

Tot așa cum lumina

pictează totul în mister

zi de zi

*

Suntem

gând și noi înșine

ca apa și peștele

de nedespărțit

*

Către tine va veni

aerul pe care îl poți rosti

*

Apă din fiecare suflet:

furtuna

*

ARMONIE

Doamna Balanței

Pământul înclină

în favoarea tuturor copiilor săi

*

CÂNTECUL MĂRII

Valuri

din fiecare secol,

ne adunăm la un loc

*

Calul real

este infinit;

calul ireal încape în buzunar

*

Privirea este lupoaica

urlând la lumină

*

Lupoaica este umbra

urlând la privire

*

Seva circulă,

victoria vieții,

fără să o știe